În ultimii doi ani am petrecut Paștele în Grecia. Mai exact, am ales Sarti, un sat mic de pe malul de est al Peninsulei Sithonia. Cum anul acesta ne-am hotărât să stăm acasă de Paște, m-a cuprins nostalgia și m-am gândit să reînvii blogul meu de călătorii povestind despre acest mic colț de rai.
Grecia fiind o țară ortodoxă, tradițiile și ritualurile de Paște seamănă foarte mult cu cele de pe la noi, în special cu cele din Ardeal. Un ritual foarte frumos și diferit față de tradițiile noastre este cel al înmormântării lui Iisus din Vinerea Mare. Fetele împodobesc cu flori catafalcul lui Iisus, Epitafio, iar în biserică se ține slujba de înmormântare. La apusul soarelui, Epitafio este purtat pe toate ulițele satului de băieți îmbrăcați în costume populare. Cortegiul este condus de preot, care slujește la fiecare intersecție sau troiță, iar toată suflarea din sat îl urmează, într-o procesiune tăcută.
Dar nu despre tradițiile de Paște din Grecia vreau să vă povestesc, ci despre frumusețea acestui mic sat de pe țărmul Mării Egee. Cu străzi micuțe și pietruite, cu o biserică superbă din piatră datând de la 1600, cu o plajă imensă cu nisip fin, nu greșesc spunând că este unul dintre cele mai frumoase locuri din Chalkidiki.
Însă cireașa de pe tort este, fără îndoială, Portokali Beach, situată la 6-7 km în nord de Sarti, cea mai exotică și spectaculoasă plajă din Chalkidiki. Dacă încercați să o găsiți trebuie să mergeți cu viteză mică, deoarece indicatorul se pierde in frunzele unui copac.
Intrarea în pădurea de pini este una destul de abruptă. Se merge pe un drum de pământ cam 200 de metri, până la o parcare improvizată printre frumoșii pini verzi. Apoi se coboară cu piciorul, pe pietrele albe. Contrastul între verdele copacilor, albul muntelui și albastrul mării este imposibil de descris în cuvinte. Pietrele sunt sculptate de mare în forme armonioase, superb îmbinate, terminându-se brusc în apa limpede cristal. Unicitatea locului este dată și de pietrele sculptate în forme de sirene, plaja fiind preferată de artiștii anilor 60-70.
Plaja este mică, un golf mirific în care soarele bate parcă mai mult decât pe alte plaje. Noi am făcut plajă la sfârșitul lui aprilie aici și a fost singurul loc în care am putut intra în apă, care era încălzită de razele soarelui.
Apa mării are combinații unice de albastru deschis și albastru închis, care parcă se reflectă pe cer, dând o impresie de loc magic. Locul este unul dintre acele miracole ale naturii cere merită văzute.
Geanina Cucu-Ciuhan 